Stiti voi, majoritatea oamenilor vorbeste de vieti anterioare, reincarnare si chestii de-astea, si chiar daca nu cred in asta, intr-un fel sau altul, oamenii au o notiune oarecare despre nemurirea sufletului. Uite ce ma gandeam eu – acum 2000 de ani, nu erau nici 10 milioane de oameni pe Pamant; acum, suntem peste 6 miliarde. Daca fiecare am avea sufletul nostru unic, individual (asa cum ne place sa credem), restul de unde vin? Sunt sufletele de azi numai fractiuni din cele originare? Pentru ca, daca ar fi asa, asta inseamna ca fiecare suflet s-a impartit in 600 numai in ultimii 2000 de ani (care sunt un fleac pentru varsta Terrei). Asa ca, in cel mai bun caz, suntem niste fragmente de oameni, bucatele de suflete in miscare… oare de asta suntem atat de imprastiati, de diferiti, cautam sa ne regasim, sa ne reintregim?… E un gand foarte difuz.

Urasc inceputurile de vacanta. Sunt deprimante rau de tot. Si mi s-a facut foame.

Reclame