[dacă nu scriu acum, uit. repede să scriu chiar dacă am zis că nu mai scriu pe anul ăsta]

azi m-am uitat în oglindă şi am văzut un chip nefamiliar. parcă nu mai eram eu. a stranger. parcă nu mai eram o existenţă concretă, delimitată de bariere fizice, eram practic ATTUNED. imaginaţi-vă un pahar cu apă în care torni o picătură de cerneală. nu se disipă? apa în cerneală sau cerneala în apă – greu de spus. păcat că a durat doar o secundă senzaţia.

mda. în rest, Anul Nou va fi grav. după care hmm… mai văd eu.

Reclame