într-o oază de cristal eu te-aştept
găseşte-mă nu
statuie rece mă înalţ
slăveşte-mă tu
într-un colţ aş vrea
să te atrag
să te cuprind
să te păstrez
în bizara lume moart-a mea,
în prăpastia-nnegurată arcuită
peste-un straniu pâlpâit de stea.

cândva-ntinată te voi regăsi
de plastic, ruptă,
în vitrina goală vei zâmbi.
fii umbra mea
să am cu cine vorbi.

Reclame