sufocant pierdute într-o hală de metrou

priviri călcate, pietruite

capete întoarse

şoptindu-mi nume şi poveşti îngrămădite

în tăcere.

în frânte degete de şarpe

bulevarde căţărându-se pe nori

tobe ritmic prevestesc

orchestre şi fanfare nevăzute

în tăcere.

un regret şi-o stea, dar nu mai mult.

din ce în ce mai translucid

surd şi orb şi pas cu pas

plec

în tăcere.

Reclame