terrible headache Luni, Mai 25 2009 

pe jumătate mort
nemişcat
capul strâns într-o menghină
burning throat
încerc să scuip urgia, dar fălcile-mi sunt încleştate, tânguie un urlet tăcut şi repetitiv
văd negru, negru, fade to black
din piept şi până în cel mai ascuns colţişor al creierului
o cană de apă tremurândă
izolat blestem binecuvântat
mă întreb, fără afecţiunea asta, care a început să muşte din ce în ce mai găunos, aş mai fi eu? aş mai putea scrie? ascult balada lui porumbescu. o vioară închisă. numai iarna de afară o poate auzi. acordurile îmi sfredelesc mintea în delir. durerea se amplifică, se amplifică. şi scriu.
cea mai cruntă durere de cap de până acum.

Jurnal – 18 mai 2009, ora 2:00 Luni, Mai 18 2009 

o vagă durere de gât;
60 de ore de când m-am decis să nu mai dorm;
îmi răscolesc sertarul cu amintiri; scrisori îngălbenite de vreme, bilete de tramvai, brăţări;
tribute pe care le-am cerut vieţii; certitudini de care aveam nevoie; dovezi că în tot acest timp am trăit, că am simţit şi am gândit;
parcă văd dimineaţă; toţi în jurul meu joviali, mă îmbrăţişează; eu imobil, îngheţat;
un pix şi o foaie; încerc să mă desenez; eu propria-mi creaţie;
mereu înconjurat de oameni şi totuşi singur;
imatur; mereu dornic de unt de arahide; aterizând mereu în picioare;

2:00
cu fix 19 ani în urmă mă năşteam;
zâmbesc
pentru că a bătut Dinamo
pentru pentru că tocmai am aflat că „am valoare”
pentru că vreau să fiu perfect
inexplicabil
pentru că voi rămâne mereu eu însumi
cu mintea şi sufletul vraişte
aceeaşi fiinţă unică şi contradictorie
acelaşi Dan.

song> New Order – Temptation. mood> exalted 🙂

prea aproape de foc Vineri, Mai 15 2009 

cerul se revarsă peste ele
arbalete străpungând fiecare inch
un urlet ce sună aproape a refren
se revarsă.
marionete se înfruntă
aţele de sus le dor, le dor
ţărână sânge scuipă,
dar nu mor.

păpuşarul candid cum zâmbeşte
creaţia lui cea dulce se revarsă
într-o vâlvătaie moartă
rug uitat între ruine
rugul marionetelor
defecte.

[asta visai eu după amiaza asta]

in 5 days Miercuri, Mai 13 2009 

cea mai mare teamă a mea este că o să trec ca prin brânză.
că o să fiu uitat.
doar o fotografie mâncată de vreme pe un perete.
un pion dispensabil.