în momentele grele,când tot universul lor se destramă, până şi scepticii renunţă la crezul lor (de fapt la lipsa lui) şi se roagă. şi atunci când totul revine la normal, ca după un coşmar prelungit, sunt mult mai recunoscători pentru viaţă, pentru ceea ce au, pentru fiecare prieten care i-a sunat, pentru fiecare moment frumos pe care l-au primit. şi învaţă să îşi trieze visele.

sunt mai bine ca niciodată, no more delir, no more faint, no more gaură în braţ.

„up, down, turn around,
please don’t let me hit the ground
tonight I think I’ll walk alone
I’ll find my soul as I go home…”

Reclame