the age of fatality Joi, Ian 21 2010 

menestrel bufon ce sunt,

ți-am spus prea multe  și nimic.

„să ne gândim cu grjijă hainele

să mințim în stele

să le credem.”

––––––––––––-

tu erai difuză, și eu orb

te priveam cum te evaporai,

eclipsă de lumină, tu-mi spuneai

că azi începem noi, că mâine

vom cădea confesiuni

pe pietre reci tăcute.

când înfrânate spaime am clipit

când  beția și orașul ne-au zâmbit

te-am zgâriat pe coapsă și-am știut

că mâine a venit.

––––––––––––-

și ca să te păstrez

te-am ucis

te-am înecat

unde mi-am înecat și inima

demult.

Anunțuri

Borrowed dream Vineri, Dec 5 2008 

For someone who was never meant for this world, I must confess I’m suddenly having a hard time leaving it. Of course, they say every atom in our bodies was once part of a star. Maybe I’m not leaving… maybe I’m going home.

The Return of the Son of Nothing Marți, Noi 4 2008 

Zilele astea am văzut Odiseea Spaţială a lui Kubrick. Tulburător. O meditaţie asupra condiţiei umane, asupra ingeniozităţii şi superiorităţii omului.
Un lucru am învăţat sigur din fimul ăsta: ca să fii om, trebuie să înveţi să faci rău. Ca să fii om, trebuie să faci rău pentru a-ţi atinge scopurile. Dacă eşti om, nu vei renunţa niciodată până când nu îţi vei atinge ţelul, indiferent de mijloace. Dacă eşti om, cauţi infinitul, sperând că te vei găsi pe tine. Te cauţi departe în Univers în loc să te cauţi de unde ai plecat. Cauţi nemurirea şi găseşti moartea.
Şi melodia… melodia…

„And no-one called us to the land
And no-one knows the wheres or whys
But something stirs and something tries
And starts to climb towards the light…”

Despair. Bloom. Art. Infinite.

Sinuciderea unei stele Marți, Iul 1 2008 

decât a voastră viaţă moartă
să o contemplu de pe cer,
mai bine-mi scriu eu altă soartă
orbitor şi efemer.
––––––––––-
decât simţind a mele raze,
cum tandru noaptea v-o desfată,
mai bine vă-nvelesc o clipă
în magie adevărată.
––––––––––-
şi chiar de voi pica sleit,
învins de-a mea caldă risipă,
voi şti că cerul m-a slăvit,
chiar şi doar pentru o clipă.
––––––––––-
nu voi mai fi o stea pe cer,
voi fi un murmur călător,
o legendă a luminii,
un astru mort – nemuritor.

In Memoriam Vineri, Iun 27 2008 

“I see myself as a huge fiery comet, a shooting star. Everyone stops, points up and gasps „Oh look at that!” Then- whoosh, and I’m gone…and they’ll never see anything like it ever again… and they won’t be able to forget me- ever.” (Jim Morrison)

Gândul de la ora 4 Miercuri, Iun 25 2008 

Doar eu, cerul nopţii, şi o ţigară. Stau, mă uit la stele,ascult greierii, mai trag un fum. Mă uit la ţigară, la miile de luminţe ce se aprind, trepidează, dispar brusc, într-un mod atât de random şi aproape frumos.
Oamenii sunt ca ţigările: ard, luminează, se sting – fiecare în modul lui unic şi ireparabil. Unii ard mai repede, alţii mai încet. Unii sunt slimsuri. Unii se sting pe parcurs. Fiecare om se schimbă continuu; fiecare îşi caută filtrul, fiecare vrea să-şi exploreze inside-ul, să scape cât mai repede de scrumul care a fost el cu ceva timp în urmă. Ardem alene, şi totuşi într-un singur sens: spre noi înşine. Şi când ajungem la filtru, ne răspundem la întrebarea: Cine suntem?
Mai îmi aprind o ţigară.
Întrebi un om pe stradă: „Cine eşti?” Dacă ai noroc şi nu devine bănuitor, îţi va spune numele lui, nume care reprezintă doar o identificare într-un registru, nişte cuvinte pe o foaie. Nume ales de ai lui părinţi, nume care li s-a părut lor la un moment dat, atunci când l-au ales, că sună foarte tare. „Şi totuşi, cine eşti?” Nu te va putea lămuri, probabil îţi va da adresa lui sau numărul de telefon. „Şi totuşi, cine eşti? Eşti oare numele tău, telefonul tău, gelul ce-ţi străluceşte în păr, pantalonii Zara, eşti adresa ta de mail, eşti cumva prietenii tăi? Nu cred. Eşti doar o ţigară care încă nu s-a aprins.”
Fuck. Am rămas fără ţigări.

Credeam Joi, Iun 5 2008 

să schimb nimicul în icoană,

să-mi dau un sens,

să-ţi dau contur.

dar te ascunzi sub alte stele

iar eu mă risipesc

în drum spre tine.

peste tot văd numai bucăţi de mine,

destinate ţie,

pierdute pe vecie.